Companiile românești de IT pot beneficia de valul de concedieri din multinaționale (interviu cu Dan Zaharia, Școala Informală de IT)

Fondatorul Fab Lab Iasi, Dan Zaharia precizează că disponibilizările masive din domeniul IT sunt rezultatul angajărilor masive din timpul pandemiei și a numărului mare de specialiști aflati pe banca de rezerve. Dan Zaharia crede că acum angajații din IT ar trebui să prețuiască mai mult stabilitatea și nu să ”zboare din floare în floare”, cum se spune, atrași de salariile mari... Zeci de mii de angajați din sectorul IT din întreaga lume au fost afectați de valul de concedieri al marilor companii. A ajuns fenomenul concedierilor din IT și în România? RFI i-a adresat aceasta întrebare fondatorului Fab Lab Iasi și manager al Școlii informale de IT, Dan Zaharia : - Nu are cum să ocolească România dintr-un motiv foarte simplu. România găzduiește foarte multe corporații, mai ales americane, care sunt printre cele menționate în comunicatele de presă despre concedierile masive. Și atunci fac parte din acest ecosistem. În același timp, globalizarea și munca remote fac ca pe un proiect global să lucreze oameni din foarte multe țări. Și atunci, dacă de exemplu compania respectivă a decis să închidă un proiect, atunci ea va da afară zece americani, cinci români, 20 de indieni, trei britanici. Fără să țină cont unde au birourile sau de unde lucrează oamenii respectivi. - Avem pe de o parte companii care au anunțat oficial concedieri. În domeniul IT există însă un număr mult mai mare de disponibilizări. Există companii care nu comunică oficial concedierile? - Numai cele care sunt listate la bursă, de obicei, au obligația sa anunțe aceste concedieri. Și dacă legislația din țara de origine a corporației obligă orice fel de companie să anunțe concedieri. Și în România există o astfel de legislație dar nu există concedieri atât de masive încât să trebuiască comunicate public. - Valul disponibilizărilor din domeniul IT se manifestă diferit în România față de alte țări? - Eu aș spune că e caracteristic zonei europene. Partea asta de concedieri nu înseamnă încetinirea digitalizării globale, nu înseamnă că compania respectivă are probleme financiare. Există o mare corporație globală care a anunțat undeva la peste 10.000 de concedieri, dar în același timp a cumpărat cu zece miliarde o anumită platformă. Deci nu e o problemă de cash, ci e o problemă de repoziționare a numărului de angajați mare care a fost adăugat în perioada pandemică. Și de foarte mulți angajați care sunt pe așa numita banca de rezerve. Companiile în perspectiva câștigării unor viitoare proiecte nu vor să fie luate prin surprindere și atunci tot timpul au cu 50 % mai mulți angajați decât le trebuie pentru proiectele curente. Și de acolo vine această zonă de rezervă din care se pot concedia oameni cu beneficiile de rigoare, dar care sunt imediat absorbiți de către piață. - Așadar, care este impactul în România al acestor disponibilizări din domeniul IT? - Cred că până la urmă e un mesaj în care oamenii trebuie să fie mulțumiți de stabilitatea jobului și nu neapărat să sară din floare în floare pentru o sumă mai mare de bani. E un mesaj pe care companiile vor să-l dea tocmai pentru că vor să aducă oamenii înapoi la birouri și până acum erau amenințați că specialiștii își dau demisia dacă compania face presiuni în acest sens. Deci e un soi de joc de glezne între companie și angajați. Toți cei care sunt pe poziții de programatori sau pe poziții importante, chiar și dacă compania respectivă renunță la serviciile lor, nu au o problemă în a găsi job în alte companii. Într-un fel e un soi de redistribuire a oamenilor buni spre companiile din România, care până acum nu puteau să-i atingă datorită beneficiilor pe care le aveau în marile corporații. - Este problematic modul în care multe companii aleg să comunice decizia de a renunța la angajați? - Da. Dar pe de altă parte e tipic american. Veștile nu se împachetează, se dau direct. Gen ”Am o veste bună. Uite, te dau afară și vestea bună e că îți dau trei luni compensații”. E problematic dar nu e un fenomen care să ne îngrijoreze. Nu e un fenomen prin care România va avea o armată de șomeri. E o gură de oxigen pentru companiile care nu-și găseau specialiști și care în momentul ăsta au un nou pol de talente din care să recruteze.

Fondatorul Fab Lab Iasi, Dan Zaharia precizează că disponibilizările masive din domeniul IT sunt rezultatul angajărilor masive din timpul pandemiei și a numărului mare de specialiști aflati pe banca de rezerve. Dan Zaharia crede că acum angajații din IT ar trebui să prețuiască mai mult stabilitatea și nu să ”zboare din floare în floare”, cum […]

Dan Zaharia, om de afaceri din Iaşi: Ucrainenii care vin în România sunt din categoria „professionals“, nu sunt deloc dezorientaţi. Parcările hotelurilor din Iaşi sunt pline de maşini cu numere din Ucraina. Ei vin, stau o zi-două la hotel, apoi pleacă mai departe

Dan Zaharia - Fab Lab Iași -coworking

Profilul cetăţenilor ucraineni care ajung în Iaşi s-a schimbat în ultimele zile: dacă în primele zile erau preponderent femei cu copii care voiau să ajungă la soţii lor care lucrau în alte state din Europa, în ultima perioadă au venit în ţară persoane din categoria „professionals“, spune Dan Zaharia, senior consultant la firma de consultanţă imobiliară Extind din Iaşi şi general manager al spaţiului de co-working Fab Lab.

Fab Lab, un proiect de succes pentru comunitatea tehnologică din Iaşi

Fab Lab Iași - comunitatea tech

Ziarul de iasi > ECONOMIC

Fab Lab, un proiect de succes pentru comunitatea tehnologică din Iaşi
03.01.2018 11:15:54
GALERIE
Foto
Fab Lab Iasi
Fab Lab Iasi

+
În doar trei luni de activitate, Fab Lab din Tudor Vladimirescu a reuşit să sprijine evenimente şi iniţiative tehnologice, adunând comunitatea tehnologică din Iaşi într-un spaţiu premiat la capitolul arhitectură.

Harta spațiilor de coworking din Europa de Est. Ce loc ocupă România în top

Fab Lab coworking

Echipele PIN Maps (harta birourilor moderne din Iași, o inițiativă pentru industria IT&Outsourcing) și Fab Lab Iași (un spațiu de co-working de 700 mp, deschis in 2017) au numărat spațiile de co-working independente sau afiliate cu rețele globale (precum Impact Hub/Fab Lab/Tech Hub) în Ariile Urbane Funcționale (orașe cu mai mult de 50.000 locuitori) din Europa Centrală și de Est (CEE).